Anexa la Hotărârea
Senatului
nr. 88 / 06.12.2005
CODUL DE ETICĂ UNIVERSITARĂ
al Universităţii „George Bacovia” din
Bacău
Codul de
etică universitară cuprinde
formularea explicită a idealurilor, principiilor, şi normelor morale pe care
consimt să le respecte şi să le urmeze membrii comunităţii academice a
Universităţii „George Bacovia” din Bacău în activitatea lor profesională. El
stabileşte standardele de etică
profesională pe care comunitatea academică îşi propune să le urmeze şi sancţiunile
care se pot aplica în cazul încălcării acestora.
Codul de etică universitară funcţionează ca un contract moral între studenţi,
profesori, personal administrativ şi comunitatea universitară ca întreg,
contribuind la coeziunea membrilor comunităţii şi la formarea unui climat
universitar bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte, şi urmăreşte
creşterea prestigiului universităţii.
Codul de etică universitară este un document
obligatoriu, care derivă din CARTA Universităţii „George Bacovia” din Bacău şi
nu se poate substitui legilor şi regulamentelor interne şi nici nu poate
contraveni acestora.
Universitatea „George Bacovia” din Bacău asigură
tuturor şanse egale şi condiţii optime de exprimare profesională.
CAPITOLUL I
Principiile generale
Art. 1. (1) Universitatea „George
Bacovia” din Bacău este o instituţie privată de învăţământ superior de
utilitate publică şi parte integranta a sistemului naţional de educaţie.
Misiunea şi scopul activităţii sale, cuprinse în documentele oficiale, sunt
asumate de fiecare membru al comunităţii şi au în vedere dezvoltarea şi
afirmarea profesională, progresul cunoaşterii şi cercetării ştiinţifice în
condiţiile respectării statului de drept şi a drepturilor omului. Universitatea
respectă demnitatea fiecăruia dintre membrii ei şi promovează integritatea
academică, angajându-se să contribuie la respectarea democraţiei şi la
prosperitatea societăţii.
Universitatea „George
Bacovia” din Bacău asigură protejarea şi încurajarea personalului didactic şi
administrativ în optimizarea activităţilor specifice.
(2) Valorile şi principiile de bază pe care
universitatea le promovează şi a căror realizare efectivă încearcă să o asigure
sunt:
a) libertatea academică;
b) autonomia profesională;
c) dreptatea şi echitatea;
d) meritul;
e) profesionalismul;
f)
onestitatea
şi corectitudinea intelectuală;
g) transparenţa;
h) responsabilitatea;
i)
respectul şi
toleranţa;
j)
bunăvoinţa şi
grija.
Art. 2. (1) Libertatea academică constă în faptul
că universitatea este un spaţiu liber de ingerinţe externe, presiuni şi
constrângeri politice, religioase şi de putere economică, exceptând
constrângerile de natură ştiinţifică, legală şi etică.
(2) Membrii universităţii sunt protejaţi faţă de
cenzură, manipulări, persecuţii în condiţiile respectării standardelor
ştiinţifice şi a responsabilităţilor profesionale.
(3) Orice membru al comunităţii universitare
trebuie să evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza respectului reciproc pentru
diferenţe, fără a renunţa la abordările critice, la parteneriatul intelectual
şi cooperare, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.
Art. 3. Universitatea
promovează un mediu propice exercitării autonomiei
profesionale. Ea asigură exercitarea
dreptului de a concepe, modifica, extinde sau perfecţiona programele de studiu
şi de cercetare. Fiecărui membru i se garantează dreptul de a lua şi aplica
decizii cu privire la propria carieră academică şi profesională.
Art. 4. Membrii comunităţii
academice „George Bacovia” se vor bucura de un tratament drept, corect şi echitabil, nepermiţându-se nici o formă de
discriminare sau exploatare, pornindu-se de la ideea că dreptatea se bazează şi
presupune participarea activă la luarea deciziilor şi pe prevenirea abuzurilor
de putere, pe egalitatea de şanse, pe eliminarea conflictelor de interese, pe
prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie, favoritism, nepotism.
Art. 5. (1) Universitatea
„George Bacovia” asigură recunoaşterea meritelor, cultivarea şi recompensarea reuşitelor
personale şi colective care contribuie la realizarea obiectivelor specifice şi
creşterea prestigiului universităţii.
(2) Meritul va fi apreciat în funcţie de
ataşamentul şi dedicarea faţă de profesie şi studiu, faţă de universitate şi
membrii comunităţii academice, în funcţie de
talent şi efort propriu, creativitate, eficienţă şi performanţă.
Art. 6. (1) Universitatea
„George Bacovia” asigură şi dezvoltă un mediu propice pentru profesionalism şi competitivitate. În acest scop iniţiază programe academice la
standarde de calitate, capabile să conducă la progresul cunoaşterii, la
formarea specialiştilor competitivi şi la creşterea prestigiului instituţiei în
cercetare.
(2) Universitatea va încuraja şi recompensa orientarea
spre calitatea ştiinţifică, în mod deosebit spre nivelele de excelenţă în
activitatea cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor, încurajând iniţiativa
şi recompensând performanţa profesională la nivel didactic, managerial şi
administrativ. Totodată se va acţiona împotriva imposturii, amatorismului,
superficialităţii, dezinteresului şi plafonării în activitatea profesională.
Art. 7. (1) Onestitatea şi corectitudinea
intelectuală vor fi promovate şi apreciate de către universitate, care protejează
dreptul de proprietate intelectuală.
(2) Toate participările notabile la cercetări
ştiinţifice ale căror rezultate sunt făcute publice vor fi menţionate şi
recompensate în spiritul onestităţii profesionale şi al recunoaşterii
meritelor.
(3) Universitatea dezavuează, interzice şi ia
măsuri împotriva oricărei forme de fraudă intelectuală, plagiat total sau
parţial, fraudare în cadrul examenelor
sau concursurilor, cu scopul de a promova în cariera profesională sau de a
obţine foloase intelectuale.
Art. 8. (1) Universitatea
respectă principiul transparenţei tuturor
informaţiilor care interesează membrii comunităţii universitare, potenţiali
candidaţi, absolvenţi, instituţiile cu care colaborează şi publicul larg,
asigurând o informare corectă, facilitând prin aceasta egalitatea de şanse şi
asigurând accesul echitabil la resursele universitare.
(2) În Universitatea „George Bacovia” este
interzisă ascunderea, falsificarea sau denaturarea informaţiilor la care au
dreptul membrii comunităţii academice şi publicul larg.
Art. 9. (1) Universitatea
„George Bacovia” îşi încurajează membrii să-şi asume responsabilităţi profesionale şi sociale, cerându-le să se implice adecvat
în problemele profesionale şi publice, manifestând colegialitate şi spirit
civic responsabil, orientând programele şi activităţile universitare către
nevoile societăţii.
(2) Universitatea interzice dezinformarea,
calomnierea, denigrarea publică a programelor instituţionale şi a persoanelor
de către membrii propriei comunităţii academice.
Art. 10. (1) Respectul şi toleranţa sunt promovate
de Universitate, punând-se accent pe respectul demnităţii fiecăruia, într-un
climat liber de orice manifestare şi formă de intoleranţă, de hărţuire,
exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare sau intimidare.
(2) Universitatea aderă la principiul toleranţei
faţă de diferenţele dintre oameni, între opinii, între credinţe şi preferinţe
intelectuale, nepermiţând manifestările misogine, rasiste, şovine, xenofobe,
homofobe sau de hărţuire inclusiv sexuală.
Art. 11. (1) Universitatea
„George Bacovia” îşi propune ca bunăvoinţa
şi grija faţă de semeni şi de tot ce ne înconjoară să fie percepte morale
şi etice apreciate, care se manifestă prin recunoştinţă faţă de cei merituoşi,
empatie, compasiune, sprijin faţă de cei aflaţi în nevoie, amabilitate,
politeţe, altruism, înţelegere, solidaritate, solicitudine, promptitudine şi
optimism faţă de toţi membrii comunităţii academice.
(2) În Universitatea „George Bacovia” sunt
dezavuate şi descurajate comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate,
lipsă de amabilitate şi dezinteres şi sunt încurajate şi susţinute actele de
solidaritate cu cei aflaţi în suferinţă sau în dificultate.
CAPITOLUL II
Noţiuni şi norme
Art. 12. (1) Libertatea academică înseamnă organizarea tuturor activităţilor
academice în limitele permise de normele legale în vigoare, fără încălcarea
drepturilor altor instituţii şi persoane şi fără a ceda la nici un fel de
presiuni care vizează ascunderea sau alterarea adevărurilor ştiinţifice.
(2) Credinţele religioase,
ataşamentele politice, alte categorii de
credinţă sunt în spaţiul universitar laic o problemă personală a fiecărui
membru al comunităţii academice şi acestea nu pot fi impuse de alţii prin abuz
de putere şi autoritate.
(3) Nimeni nu are dreptul să manipuleze,
îndoctrineze şi să educe dogmatic în interiorul spaţiului universitar şi prin
aceasta să se încalce drepturile unor membri ai comunităţii academice.
(4) Membrii comunităţii academice au libertate
deplină în selectarea şi discutarea unor subiecte de interes public, în
examinarea critică a unor valori, norme, instituţii şi politici sociale în
spiritul onestităţii intelectuale şi al responsabilităţii pentru producerea şi
răspândirea cunoaşterii.
(5) Sunt sancţionate formele de denaturare a
conţinutului ştiinţific al domeniilor de cunoaştere universitare, fabricarea
sau falsificarea rezultatelor unor cercetări în sensul aservirii faţă de unele grupări
politice, religioase sau economice. Sancţiunile se iau în conformitate cu legislaţia
şi regulamentele interne în vigoare.
Art. 13. (1) Personalul
didactic, didactic auxiliar şi administrativ are obligaţia să respecte
confidenţialitatea în problemele care ţin de viaţa privată a studenţilor, să nu
facă publice aceste informaţii decât cu aprobarea decanatului sau rectoratului
şi numai când există motive îndreptăţite.
(2) Regula de la alin (1) este valabilă şi în
privinţa cererilor personale referitoare la păstrarea confidenţialităţii asupra
unor date de personal, cu privire la statusul material, orientarea sexuală sau dizabilităţile ascunse, domiciliul,
apartenenţa politică, religioasă etc. şi se aplică pentru toţi membrii
comunităţii academice.
Art. 14. (1) Exercitarea autonomiei profesionale în spaţiul
universitar se referă la posibilitatea de a alege individual, în cunoştinţă de
cauză, programele de studiu şi de cercetare, elementele de carieră academică,
oportunităţile interne şi extra-instituţionale, nivelul de performanţă la care
cei interesaţi doresc să acceadă.
(2) Încălcarea autonomiei profesionale conduce la
sancţiuni.
Art. 15. Discriminarea în mediul academic face referire la tratamentul
inegal al unei persoane care atrage încălcarea şi limitarea drepturilor
persoanei respective în funcţie de sex, rasă, vârstă, dizabilităţi, orientare
sexuală, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, stare materială, mediul
de provenienţă sau alte variabile discriminante.
Art. 16. (1) Conflictele de interese reprezintă
intersectarea unor tipuri de relaţii socio-profesionale sau poziţii instituţionale
de natură să afecteze evaluările corecte şi acţiunile membrilor comunităţii
academice şi care pot duce la practici ilicite, la aplicarea unor standarde
duble în apreciere sau evaluare, ori la alte acte şi conduite care în
comunitatea academică a Universităţii „George Bacovia” sunt interzise.
(2) Următoarele situaţii constituie încălcări ale
eticii academice:
a) Cazurile de necompatibilitate academică şi
managerială, în care din comisiile de evaluare (la examenele de admitere,
licenţă, disertaţie, doctorat) precum şi la acordări de premii individuale, la angajarea
sau promovarea, evaluarea periodică a performanţei profesionale, audit etc. fac
parte persoane aflate într-o relaţie de
rudenie de gradul I sau II cu candidaţii sau persoanele care urmează a fi
evaluate.
b) Cazurile în care cadrele didactice îşi evaluează
în mod direct rudele de gradul I în vederea examenelor de licenţă, masterat,
doctorat sau în altă formă de studii instituţionale.
c) Cazurile în care un cadru didactic îşi
evaluează rudele sau alte persoane cu care are relaţii personale evidente, de
natură să le influenţeze conduita academică ( stări conflictuale manifeste sau
latente, relaţii clandestine inclusiv de natură sexuală, orice obligaţii extra-instituţionale
care limitează evaluarea şi decizia).
d) Cazurile în care din comisiile de evaluare - la
examene de admitere, angajare/promovare, salarizare, premieri etc. - fac parte
persoane care pot fi influenţate de elemente ale vieţii personale, inclusiv de
natura relaţiilor anterioare ce generează constrângeri sau obligaţii faţă de candidaţi
(meditaţii, relaţii de afaceri, conflicte nerezolvate etc.).
(3) Persoana aflată în conflict de interese are
obligaţia să se autorecuze din comisiile de evaluare sau de supervizare în
cazul respectiv. În cazul în care nu are loc această retragere, situaţia poate
fi sesizată de ceilalţi membri, iar recuzarea sau/şi altă formă de sancţionare
va fi îndeplinită de conducerea executivă a Universităţii.
Art. 17. (1) Prevenirea şi eliminarea
potenţialelor conduite de corupţie în mediul academic constituie o componentă
de bază a eticii universitare, obligaţie morală a fiecărui angajat al
Universităţii „George Bacovia”.
(2) Corupţia afectează profund climatul
universitar, subminează aplicarea principiilor vieţii universitare, generează
tratamente inechitabile, nedreptăţi şi favoritisme şi creează suspiciuni şi
neîncredere în valoarea diplomelor şi competenţa profesională a absolvenţilor.
(3) Printre cele mai grave forme de corupţie
posibile în mediul universitar se numără:
a) traficarea examenului de admitere, a examenelor
de licenţă şi disertaţie şi orice examen din timpul studiilor (care se referă
la cumpărarea sau substituirea deevaluări şi lucrări contra bani, servicii sau
contraservicii);
b) solicitarea directă sau indirectă de către cadre
didactice de bani sau alte valori, precum şi tentativele de mituire a acestora
sau cointeresarea în orice alte forme;
c) solicitarea unor servicii personale de orice
tip de la persoane care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare
sau promovare, precum şi oferirea de servicii în schimbul indulgenţei.
(4) Universitatea „George Bacovia” se angajează să
sancţioneze sever din punct de vedere instituţional atât actele evidente de
corupţie - mită şi tentativă de mituire
(în bani sau în servicii)- cât şi pe cele mai puţin vizibile dar la fel de
nocive (traficarea clientelară a examenelor sau concursurilor pentru ocuparea
posturilor, inclusiv practicarea „intervenţiilor” ierarhice sau colegiale
etc.).
(5) Acceptarea unor cadouri simbolice de către
personalul universitar este posibilă numai atunci când este evident că nu are
drept scop să influenţeze direct sau indirect procesul educaţional, de
evaluare, de angajare sau de promovare şi au caracter public.
Art. 18. (1) Meritul profesional este singurul
principiu de ierarhizare calitativă promovat şi acceptat în Universitatea
„George Bacovia”.
(2) Meritul se stabileşte atât pentru corpul academic
cât şi pentru studenţi, având la bază criteriile de evaluare a performanţelor
profesionale pentru cadrele didactice şi criteriile de evaluare a rezultatelor
şcolare pentru studenţi.
(3) Criteriile de evaluare a meritelor sunt stabilite
şi anunţate prin „Manualul privind sistemul de asigurare a calităţii
serviciilor educaţionale”.
(4) Pentru funcţiile de conducere, meritul se
stabileşte în primul rând prin evaluarea managementului eficient în domeniul resurselor,
susţinerea standardelor ridicate la competenţelor profesionale şi morale în
universitate.La baza evaluărilor stă raportul făcut de Comisia de asigurare a
calităţii.
Art. 19. (1) Una din
componentele conduitei etice a corpului academic din Universitatea „George
Bacovia” o constituie profesionalismul
universitar care se caracterizează prin:
·
competenţă şi
performanţă în exercitarea profesiei;
·
eficienţa în
luarea deciziilor manageriale şi a exercitării profesiei ;
·
ataşament şi
dedicare faţă de cariera academică;
·
obligaţia asumată
de a lucra în serviciul studenţilor, evitând implicarea emoţională excesivă,
arbitrariul şi tratamentele preferenţiale;
·
solidaritatea
colegială şi competiţia loială cu cei din universitate şi din acelaşi domeniu.
(2) Încălcarea exigenţelor din domeniul
profesionalismului poate denatura procesul cunoaşterii, infleunţează negativ
procesul de formare a studenţilor, lezează comunitatea ştiinţifică şi scade
prestigiul profesiei universitare.
Art. 20. (1) Cadrele
didactice, cercetătorii şi alte persoane abilitate au obligaţia profesională să
cunoască stadiul actual al cunoştinţelor şi evoluţia cercetărilor semnificative
în domeniul de competenţă; totodată, au libertatea de a adera la o interpretare
sau alta a domeniului, fără însă a impune o singură orientare studenţilor în
procesul de predare şi fără să ignore eventualele critici argumentate din
cadrul domeniului.
(2) În cazul în care Comisia de etică în colaborare cu Comisia pentru asigurarea calităţii
constată că un cadru didactic refuză să fie responsabil profesional şi să îşi
actualizeze conţinuturile disciplinelor (şi în general să ignore dinamica
cunoaşterii ştiinţifice în propriul
domeniu de competenţă), acesta poate fi atenţionat să se alinieze la cerinţele performanţei
academice iar apoi organismele menţionate pot cere conducerii Universităţii sancţionarea
cadrului didactic respectiv până la remedierea problemei, într-un interval
rezonabil de timp stabilit de acestea.
(4) În general, Universitatea promovează şi
susţine carierele academice oneste şi responsabile, descurajând formele de „turism
instituţional”, care transformă
instituţia într-o simplă sinecură de titluri şi status.
Art. 21. (1) Onestitatea şi corectitudinea intelectuală sunt
valori şi norme importante ale Codului
etic universitar iar în acest sens Universitatea apără dreptul la proprietate
intelectuală.
(2) Atunci când apare, lipsa de onestitate
academică semnifică toate tipurile de activităţi care împiedică educaţia
instituţionalizată, dezvoltarea cunoaşterii, evaluarea corectă a performanţei
studenţilor, cadrelor didactice şi altor categorii de angajaţi. Exemple mai
frecvente de lipsă de onestitate sunt:
- înşelăciunea, care se referă la fapta sau
tentativa de a folosi sprijin neautorizat din partea unor persoane, folosirea
unor materiale de documentare interzise în timpul examinării, copiatul etc.;
- fabricarea datelor, adică utilizarea unor date
improvizate într-o cercetare sau experiment, modificarea intenţionată a datelor
unui experiment sau unei cercetări, citarea unor articole inventate;
- predarea aceloraşi cursuri şi lucrări pentru mai
multe discipline şi examene (autoplagiatul);
- modificarea datelor din dosarul personal de
concurs/ angajare şi includerea în CV-ul personal a unor date nereale;
- facilitarea oricărei forme de înşelăciune de
către orice persoană;
- avantajele obţinute prin mijloace ilicite cum
sunt: ascunderea unor informaţii care au
utilitate publică pentru toţi membrii comunităţii; împiedicarea unor colegi
sau concurenţi să se concentreze în scopul de a desfăşura o activitate
programată; subminarea poziţiei sau activităţii unor colegi sau concurenţi prin
distrugerea unor materiale de informare şi documentare etc.;
- plagiatul reprezintă o fraudă intelectuală definită
legal ce poate produce consecinţe grave;
cea mai gravă formă a plagiatului este aceea de a-ţi clădi o carieră
universitară şi profesională pe baza unor lucrări care sunt rezultate ale
fraudei.
(3) Orice abatere de la onestitate şi corectitudine
intelectuală se sancţionează conform uzanţelor în domeniu.
Art. 22. (1) Transparenţa constă în facilitarea accesului
la informaţii, atât în ceea ce priveşte admiterea, finalizarea studiilor, evaluarea
periodică, angajarea şi promovarea personalului utilizarea resurselor de
finanţare sau de cercetare precum şi criteriile după care se iau deciziile
instituţionale în universitate.
(2) Angajarea sau promovarea personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic se face exclusiv prin concurs, pe
baza capacităţilor şi meritelor probate ale candidaţilor pentru postul
respectiv, respectându-se principiile nediscriminării şi egalităţii de şanse.
(3) Toate criteriile de selecţie pentru ocuparea
posturilor didactice şi administrative trebuie făcute publice.
(4) Studenţii au dreptul de acces la informaţiile
privitoare la criteriile de evaluare la examene, colocvii etc. încă de la
începutul fiecărei activităţi, inclusiv cu privire la examenul de licenţă şi disertaţie, precum şi la
explicaţii privind notele obţinute.
(5) Transparenţa trebuie să se manifeste şi în
domeniul planificării şi utilizării resurselor materiale şi financiare pentru a
asigura folosirea fondurilor în strictă conformitate cu scopurile şi destinaţia
stabilite.
(6) Cadrele didactice şi alte categorii de
personal din Universitatea „George
Bacovia” din Bacău trebuie să menţioneze în mod expres eventualul sprijin
material şi financiar acordat de universitate sau de alte instituţii, firme sau
persoane fizice, pentru realizarea unor cercetări sau lucrări de specialitate.
Art. 23. (1) Responsabilitatea personală şi
profesională ca principiu şi normă etică a activităţii academice cere ca
membrii corpului academic să nu provoace daune morale şi materiale
universităţii, cadrelor didactice şi altor categorii de personal din
universitate, să aibă un comportament civilizat bazat pe respectul persoanei
umane, să evite situaţiile conflictuale şi de stres, să respecte drepturile
celorlalţi, să respecte diversitatea culturală şi de exprimare.
(2) Responsabilitatea este o atitudine transpusă atât în
activităţile din interiorul instituţiei - manifestată faţă de studenţi, faţă de
subordonaţi, de angajaţi, faţă de partenerii externi, precum şi în comunitatea
locală.
(3) Membrii comunităţii universitare au dreptul la
critică, dacă au argumente şi probe că sunt încălcate standardele ştiinţifice,
pedagogice, etice sau legale, exprimată în şedinţele de catedră, şedinţele Senatului Universităţii, alte
întruniri recunoscute şi organizate în cadrul universităţii în mod formal.
(4) Sunt supuse sancţionării toate formele de insubordonare,
dezinformare, calomniere, denigrare publică a programelor instituţionale şi
persoanelor din universitate de către membrii propriei comunităţi academice.
Art. 24. (1) Respectul şi toleranţa sunt valori ale
eticii universitare cultivate în Universitatea „George Bacovia” indeosebi prin asigurarea
unui mediu academic adecvat studiului şi cercetării, deschis în egală măsură
tuturor membrilor comunităţii universitare.
(2)
Respectul faţă de ceilalţi se demonstrează prin abordarea raţională şi rezonabilă
a disputelor personale şi profesionale, renunţându-se la formulele inaceptabile
ale atacurilor la persoană.
Art. 25. (1) Universitatea sancţionează
orice formă de hărţuire în mediul
academic precum misoginismul, sexismul, rasismul, şovinismul, xenofobia,
homofobia, hărţuirea pe motive religioase sau politice.
(2) Hărţuirea
reprezintă comportamentul degradant, intimidant sau umilitor care urmăreşte sau
conduce la afectarea gravă a capacităţii unei persoane de a-şi desfăşura în mod
firesc activităţile profesionale şi de studiu sau de a-şi exercita drepturile.
(3) Cazurile de hărţuire pot fi sesizate de
victime sau colegi şi date spre cercetare Comisiei de etică din universitate.
Aceasta le va analiza şi va prezenta autorităţilor competente propuneri de
sancţionare a celor vinovaţi.
Art. 26. (1) În Universitatea
„George Bacovia” sunt încurajate actele de bunăvoinţă şi grija faţă de membrii
comunităţii academice şi faţă de orice persoane sau grupuri aflate la nevoie.
(2) Bunăvoinţa şi grija nu trebuie să submineze
imparţialitatea şi neutralitatea în evaluare şi nu pot să fie folosite ca
pretext pentru părtiniri.
(3) Bunăvoinţa şi grija au un rol major în
formarea unui mediu propice dezvoltării personale şi profesionale şi în
construirea încrederii că fiecare persoană face parte nu doar dintr-o
instituţie ci şi dintr-o comunitate pe care se poate baza, care o sprijină şi o
apreciază.
CAPITOLUL III
Comisia de etică universitară
Art 27. (1) În conformitate
cu punctul 5 din Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.
4492/06.06.2005, privind promovarea eticii profesionale în universităţi „la
nivelul universităţii se înfiinţează şi funcţionează Comisia de etică universitară, formată din 5-9 membri, cu prestigiu
profesional şi autoritate morală, reprezentând în părţi relativ egale cadrele
didactic, studenţii şi personalul nedidactic”.
(2) Nu pot fi membri ai Comisiei de etică
universitară persoanele care ocupă funcţii de conducere la nivelul universităţii
şi la nivelul facultăţii.
(3) Comisia de etică universitară se înfiinţează
prin hotărârea Senatului şi este subordonată acestuia.
(4) Din Comisia de etică universitară poate face
parte consilierul juridic al universităţii.
Art. 28. (1) Comisia de etică
universitară funcţionează pe baza unui Regulament întocmit de comisie şi
aprobat de Senat.
(2) Regulamentul Comisiei de etică trebuie să
cuprindă elemente cu privire la:
a) componenţa comisiei;
b) resursele necesare pentru buna funcţionare a comisiei;
c) motivarea membrilor comisiei de etică;
d) scopul, obiectul principal şi atribuţiile comisiei;
e) procedura de funcţionare a comisiei;
f)
sistemul de
sancţiuni particularizat pe tipuri de abateri de la Codul etic;
g) modul de
primire, cercetare şi soluţionare a sesizărilor şi reclamaţiilor
privitoare la încălcarea codului etic;
h) alte precizări privind organizarea, funcţionarea
şi competenţele comisiei.
(3)
Proiectul Regulamentului prevăzut la alineatul 1 va fi întocmit de Comisia
de etică universitară şi va fi supus spre dezbatere şi aprobare Senatului
universitar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului
cod.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 29. Prezentul cod poate
fi completat cu alte prevederi referitoare la comportamentul şi conduita morală
şi profesională a personalului didactic, didactic auxiliar şi administrativ,
reieşite din legi, hotărâri ale guvernului, ordine ale Ministerului Educaţiei
şi Cercetării şi hotărâri ale Senatului.
Art. 30. Prezentul cod etic
întră în vigoare după aprobarea lui prin hotărâre a Senatului universitar.
Preşedinte Senatului Universităţii
„George Bacovia”,
RECTOR,
Prof. univ. dr. Toader GHERASIM
Aviz de legalitate,
Consilier juridic
Ioan Ioniţă
II/MG